Comunitate

Biserici si manastiri

Biserica de lemn ” Adormirea Maicii Domnului”

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fost construita in 1776 si este situata in cimitirul satului Certesti . Este o biserica mica, din lemn, monocelulara, pe tip de plan bazilical, acoperita cu sindrila si lipsita de turla. Ea vorbeste despre relatia dintotdeauna senina si destinsa dintre pasnicii locuitori ai acestor dealuri si o divinitate prietenoasa si protectoare. Este o biserica mica, monocelulara, pe tip de plan bazilical si lipsita de turla. La ora actuala este singura biserica de lemn functionala din judetul Galati, fiind declarata monument istoric.

Manastirea Carlomanesti

Religie: Ortodoxa
Persoana de contact : ierom. Antonie Balcu
Telefon : +40236328889
Hram: Sfintii Martiri Brancoveni,
Stil arhitectonic: Traditional

La 40 km nord-est de Municipiul Tecuci si la 33 km de orasul Barlad, spre sud, se afla localitatea Carlomanesti, cu o populatie de peste 200 de familii. Langa aceasta localitate, pe o vale impadurita pana prin anii 60 cu stejar se afla ruinele unei biserici in jurul careia se gasesc ramasitele dintr-un cimitir. Localnicii stiu ca acolo a fost manastire. Zona este plina de vestigii si consemnari istorice. La 3,5 Km vest de Carlomanesti se afla localitatea Garbovat, al carei nume este legat de Roman Garbovat, sfetnic din Tara de Jos care in 1471, descoperit intr-un complot impotriva lui Stefan, va fugi in Tara Romaneasca pentru a scapa cu viata. Pe raza acestei localitati, cu ocazia diferitelor sapaturi s-au gasit case si obiecte din epoca bronzului.

La nord de Carlomanesti, la 5 km, se afla localitatea Pochidia, nume ce vine de la Pochii – preotii, Dei – Dumnezeu, adica preotii lui Dumnezeu, probabil sat unde locuiau mai multi preoti. La nord-est de Carlomanesti se afla la 3,5 km localitatea Certesti unde se gaseste singura biserica din lemn functionala din judet, monument istoric. La 12 km sud-est de Carlomanesti se afla localitatea Blanzi in a carei biserica se afla mormintele lui Constantin si Vasile Sturza, descendenti din familia voievodala. In mijlocul acestui cerc imaginar format de aceste localitati se afla localitatea si manastirea Carlomanest

Personalitati

„A urma traditia inseamna, in cel mai inalt grad, a afirma propria viziune asupra lumii si vietii, cea contemporana creatorului, si a o proiecta pe aceasta intr-un lant necesar de experiente artistice.”
George Ivascu

Profesorul George Ivascu s-a nascut la 24.07.1911 in localitatea Certesti, jud. Galati. Este licentiat al Facultatii de litere din Iasi in 1932 unde indeplineste functia de bibliotecar-asistent la Catedra de filologie, apoi secretar al Institutului si al Buletinului de filologie romana „Al. Philippide” 1935-1937 si simultan profesor secundar, ultima functie fiind indeplinita si la Bucuresti unde se stabileste in anul 1940.

Desfasoara o bogata activitate redactionala la revista „Contemporanul” (1946-1971) si apoi la conducerea revistei „Romania Literara”.

Cariera universitara se desfasoara la Facultatea de limba si literatura romana din Bucuresti unde este si sef de catedra o vreme. Primele articole sunt la „Manifest” publicatie pe care o conduce si colaboreaza si la „Jurnal literar” unde este secretar general de redactie. Membru al Uniunii Scriitorilor si al Uniunii Ziaristilor din Romania, a reprezentat tara noastra la diferite conferinte si intalniri.

George Calinescu ii face urmatoarea caracterizare in „Istoria literaturii Romane”:
„Un jurnalist in sensul superior, creator al cuvantului, un animator de idei.”.

Opere:
● Confruntari literare. Bucuresti : Editura pentru Literatura, 1966-1988. 3 vol. II 30.621(1-3).
● Cumpana cuvantului : 1939 – 1945. Bucuresti : Editura Eminescu, 1977. 599 p. III 19.531
● Din istoria teoriei si a criticii literare romanesti. Bucuresti : Editura Didactica si Pedagogica, 1967. 769 p. II 30.613
● Dobrogeanu-Gherea. Bucuresti, 1972. 136 p. : [8] f. facs., il. I 17.336
● Istoria literaturii romane. Bucuresti : Editura Stiintifica, 1969-. vol. III 21.204.
● Jurnal iesean : 1935-1940. Bucuresti : Cartea Romaneasca, 1971. 359 p. II 35.977
● Nicolae Filimon. Bucuresti : Albatros, 1977. 240 p., [4] f. pl. (Monografii). Donatie BVAU-Cahul. I 21.556 ; I 21.556.
● Profil de epoca : Din cronica anilor 1965 – 1981. Bucuresti : Editura Eminescu, 1981. 412 p. III 23.091
● Titu Maiorescu : [Monografie]. Bucuresti : Albatros, 1972. 176 p. : facs., il., [8] f. pl. I 18.172
● 101 tablete. Bucuresti : Editura Eminescu, 1974. 300 p. II 43.635

Educatie

Amplasata in centrul civic al comunei, alaturi de Primarie si Postul de Politie, Scoala Gimnaziala „George Ivascu”  are astfel nu numai o locatie avantajoasa ci si colaboratori permanenti prin primarul comunei dl. Cotoranu Daniel, dl. viceprimar Duda Emil si dl. Iacob Daniel-seful postului de politie. Unitatea scolara are un efectiv de aprox 160 de elevi din care 70 la invatamantul primar si 90 la invatamantul gimnazial grupat in 8 clase. Cursurile se desfasoara in doua cladiri cu sali de clasa amenajate pe specialitati, cabinet de informatica dotat cu mijloace de comunicare moderne, laborator de biologie, biblioteca

Unitatea dispune de retea internet care ofera deopotriva elevilor si cadrelor didactice surse de informare si comunicare rapide si eficiente. Echipa de cadre didactice este tanara ca medie a varstei dar deschisa la cerintele comunitatii locale scolare si la nevoile societatii civile.

Traditii si obiceiuri

Colindatul copiilor
Practicile traditionale ale sarbatorilor de iarna mostenite din cele mai vechi timpuri se desfasoara si in prezent in forme deosebit de variate, implicind participarea intregii colectivitati, inclusiv a copiilor. Craciunul concentreaza o seama de ritualuri si obiceiuri intre care se remarca, in toata frumusetea si prospetimea sa, colindatul copiilor.

Sorcova si Semanatul
In dimineata Anului Nou, copiii obisnuiesc sa mearga cu Sorcova si cu Semanatul. Obiceiul este practicat de copii de la 3-4 ani pina la 12-13 ani. Adesea copiii merg cite doi, alteori merge doar unul singur, colindindu-se doar membrilor familiei sau unui grup de vecini.

Plugusorul
Urarea cu plugul sau cu buhaiul, Plugusorul cum i se spune in popor, este un stravechi obicei agrar prin excelenta, care se practica in ziua de Anul Nou, ceata de uratori formata din doi pina la douazeci de flacai sau barbati insuratei de curind, pleaca din casa in casa sa ureze cu Plugusorul sau sa „haiasca”. Cu Plugusorul ureaza si copii din comuna, pana la lasarea serii.

Serbarile scolare
Sub indrumarea cadrelor didactice din comuna, cu ocazia zilei de 8 Martie, 1 Iunie, de Craciun, la sfarsitul anului scolar si cu alte ocazii speciale se organizeaza serbari artistice cu elevii din comuna.Copiii sunt organizati in ansambluri de dans, cercuri literare, coruri muzicale si prezinta in fata parintilor si a membrilor comunitatii un program artistic variat, plin de vitalitate si prospetime, spre incantarea participantilor.